Surogatul de dreptate
Uriasul taraboi generat de noua lege care vizeaza raporturile dintre fostii chiriasi, deveniti proprietari si autenticii proprietari ai imobilelor este abia la inceput. Fara doar si poate, daca va spune da Curtea Constitutionala, scandalul se va internationaliza. Si se va transfera la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
De unde tavalugul se va napusti asupra Romaniei. Fragilizand si mai mult bugetul. Si facand gauri mari in buzunarul cetateanului roman. A naibii situatie! Crezi ca vrei sa faci dreptate unui milion de familii de chiriasi deveniti proprietari dar, fiindca ai incalcat drepturile constitutionale consfintite in Uniunea Europeana ale fostilor proprietari, pana la urma creezi uriase pagube populatiei. Inclusiv celor un milion de persoane. Iata o veritabila drama, atat umana, cat si nationala, o dilema care, daca am fi patetici, am spune ca este de tip shakespearian. O alta dimensiune a noului scandal de la Bucuresti este de natura politica. Taiem, in felul acesta, nodul gordian al vechii si dureroasei dileme proprietari-chiriasi? Sau nu? Putem sa tragem si altfel o linie?
Fostii chiriasi deveniti proprietari au dreptatea lor. In sensul ca, sub regimul comunist, ei s-au trezit repartizati in fel de fel de blocuri si case vechi. Care fusesera nationalizate. Putine dintre aceste locatii erau cu adevarat vile. Ori apartamente de lux. Unde a fost vorba de lux, au ajuns nu cetateni obisnuiti, ci membri ai nomenclaturii. Mult mai putini. In continuare, acesti oameni nu au avut nicio vina cand, dupa decembrie ’89, statul post-comunist de tip neo-comunist le-a creat posibilitatea de a-si cumpara ieftin apartamentele. Ce erau sa faca? De buna-credinta fiind, au strans cureaua si au platit. In rate, timp de ani de zile.
Iar acum, rand pe rand, judecandu-se cu fostii proprietari, isi pierd casele. Este un rau pe care PC, cu sprijinul PSD si PRM, a incercat sa-l repare. Cum? Votand in Parlament „Legea Voiculescu”. Care ii despagubeste pe adevaratii proprietari, oferindu-le garantii noilor proprietari. Dar si adevaratii proprietari au dreptatea lor. Care este chiar mai mare. Iar dreptatea adevaratilor proprietari este consimtita, cum spuneam, atat de Constitutia Romaniei, cat si de reglementarile de la nivelul Uniunii Europene. Pentru ca proprietea este sfanta si inviolabila.
Ce vina au adevaratii proprietari ca regimul comunist le-a confiscat averea? Atunci cand nu le-a luat si viata. Ei au nu numai un drept material, ci si un drept moral asupra locuintelor. Pentru ca au pus suflet atunci cand le-au construit. Si atunci cand o parte din viata lor s-a consumat acolo. E drept ca ei sa nu se aleaga, in urma acestei „Legi Voiculescu”, decat cu o simpla despagubire? Si in ce consta despagubirea? Parlamentul nu a stabilit. Scoate statul bani pe care nu ii are din Trezorerie? Sau vor intra si aceste cazuri in faimosul Fond Proprietatea? Care nu se stie cand si in ce conditii va putea fi listat pe Bursa. Pentru ca, in criza actuala a pietei bancare, ar fi o catastrofa. Si ce se intampla, daca tot vorbim de chiriasi, proprietari, adevarati proprietari si despagubiti, cu acei noi proprietari care, intre timp, au pierdut definitiv in instanta? Ei cum vor fi despagubiti? Dar ce se va intampla cu procesele in curs? Se suspenda, se inchid?
Nu era mai simplu ca, alegand raul cel mai mic, Parlamentul Romaniei sa fi decis invers? Adica adevaratii proprietari sa primeasca inapoi ceea ce au avut, iar noii proprietari sa beneficieze de un termen de gratie de trei ani si de o despagubire la pretul pietei pentru ca, in acest interval de timp, sa-si poata achizitiona o noua locuinta? De ce nu s-a procedat asa? Pentru ca, s-a spus, nu sunt bani. Si nu-i putem trimite sa traiasca in fabricile si uzinele aruncate in Fondul Proprietatea. Si nici Fondul Proprietatea nu e lichid, astfel incat un milion de familii sa scoata banii si sa-si cumpere locuintele. Mai bine sa-i sacrificam pe proprietari, s-a spus, pentru ca, de bine de rau, ei au o locuinta deasupra capului. Ei bine, exista o solutie rezonabila. Si barbateasca. Si constitutionala. Revenim maine.
