
Ia ti mireasa ziua buna – versuri
Ia-ți mireasă ziua bună – versuri
Ia-ți mireasă ziua bună,
De la tată, de la mumă,
De la frați, de la surori,
De la flori și de la frați,
De la casele cu flori.
Curgeți lacrimi, nu-ncetați,
Curgi și tu tinerețe trecătoare,
Căci mireasa-n prag de nuntă
Plânge-a sa tinerețe dusă,
Plânge viața ei frumoasă,
Ce la alta casă-i dusă.
Plânge tatăl, plânge mama,
Curge râul și izvorul,
Plânge floarea, plânge dorul,
Plâng surorile și frații,
Plâng și vechile povești,
Ce-ntr-o clipă s-au sfârșit.
Ia-ți mireasă ziua bună,
Din povestea ta cea bună.
Din poveștile cu freamăt
Ce-ți cântau la geam în șoaptă,
Din iubirile ce-n suflet
Îți stăteau ascunse-n noapte.
Ia-ți mireasă ziua bună,
De la greieri și de la cânt,
De la luna ce te-a-nveșmântat,
În mângâieri de rouă și vânt.
Analiza și Interpretare
Poemul „Ia-ți mireasă ziua bună” este una dintre cele mai emoționante lucrări din literatura română, centrându-se pe tema despărțirii și a tranziției către o nouă etapă a vieții. Aceasta este o poezie tradițională care surprinde momentul solemn și emoționant al despărțirii miresei de familia sa înainte de a începe o nouă viață alături de soțul său.
Ceea ce face această poezie atât de specială este modul în care reușește să capteze emoțiile profunde ale unei astfel de despărțiri. Fiecare strofă este o expresie a lacrimilor și amintirilor care inundă sufletul miresei și al familiei sale. Imaginea lacrimilor care curg necontenit simbolizează atât durerea despărțirii, cât și bucuria unei noi vieți care urmează să înceapă.
Poezia folosește un limbaj extrem de sugestiv, cu imagini poetice puternice. De exemplu, metafora râului și izvorului care plâng alături de tată și mamă subliniază ideea că întreaga natură împărtășește această emoție copleșitoare. Aceasta creează o atmosferă în care natura și oamenii sunt conectați prin sentimentul comun al pierderii și al schimbării.
Mireasa, simbol al tinereții și al frumuseții efemere, este surprinsă în pragul unei schimbări majore, lăsând în urmă o viață plină de povești și amintiri. Această tranziție este un moment de reflecție asupra vieții și a vremelniciei tinereții, iar poezia reușește să surprindă acest moment cu o simplitate și o eleganță aparte.
De asemenea, legătura dintre mireasă și familia sa este în centrul atenției. Aceasta este o relație plină de iubire și dor, iar despărțirea de cei dragi este descrisă cu delicatețe și sensibilitate. Poezia evocă imaginea unei comunități unite prin legături emoționale puternice, iar despărțirea miresei de familia sa reprezintă un simbol al continuității și al tradiției.
În concluzie, „Ia-ți mireasă ziua bună” este o poezie plină de emoție și simbolism, care reușește să surprindă momentul unic al tranziției și al despărțirii într-un mod profund și sensibil. Este o lucrare care vorbește despre iubire, pierdere și schimbare, teme universale care rezonează cu cititorii din toate timpurile.