Bine-i sade mesei mele – versuri

Bine-i sade mesei mele – Versuri de Coșbuc

Bine-i șade mesei mele
Cu-o fată și-un fecior.
Ea-i frumoasă, el e mândru,
Amândoi de-un dor.

El nu-i zice, dar o prinde
Și o strânge drept la piept;
Ea nu-i zice, dar se lasă;
Amândoi se-ncred.

Astfel e cu tineretul,
Tineret frumos!
N-au nevoie nici de vorbe,
Numai de-un sărut.

Analiza și interpretare

Poezia „Bine-i sade mesei mele” de George Coșbuc este o manifestare poetică a simplității și autenticității sentimentelor tinerilor, surprinși într-un moment de intimitate și înțelegere mutuală. Versurile scurte și clare ale poeziei reflectă frumusețea momentelor simple, dar profunde, care marchează începutul și evoluția unei relații.

Un aspect important al acestei opere este lipsa de complexitate verbală, care pune accentul pe sinceritatea și puritatea emoțiilor. Coșbuc utilizează un limbaj simplu, dar evocator, pentru a crea o imagine vie a două personaje care comunică mai presus de cuvinte. Absența dialogului verbal în cadrul poeziei subliniază ideea că uneori, emoțiile și sentimentele pot fi exprimate și înțelese fără cuvinte, prin gesturi și priviri.

Poezia este construită astfel încât să ofere cititorului o imagine vizuală clară. Prin intermediul descrierii scenei mesei, unde cei doi tineri stau față în față, poetul sugerează nu doar apropierea fizică, ci și conexiunea emoțională profundă dintre ei. Această imagine este simbolică pentru iubirea adevărată și pentru legătura sinceră care nu necesită o confirmare verbală.

Un alt aspect notabil al poeziei este repetiția ideii de tineret, subliniind caracteristicile distincte ale perioadei tinereții: frumusețea, mândria și dorința autentică. Poezia reușește să capteze esența și farmecul acestei vârste, fiind un tribut adus iubirii pure și neîngrijorate, specifică tinereții.

Structura poeziei, cu strofe de câte patru versuri, contribuie la ușurința lecturii și la impactul emoțional puternic. Ritmul alert și imagistica simplă, dar evocativă, fac ca mesajul să fie transmis direct și eficient cititorului.

În concluzie, „Bine-i sade mesei mele” de George Coșbuc este o poezie care celebrează simplitatea și frumusețea emoțiilor autentice. Prin mijloace stilistice simple, dar eficiente, poetul reușește să surprindă o imagine vie și plină de semnificații a iubirii tinerești, devenind astfel o creație memorabilă în literatura română. Această operă continuă să fie apreciată pentru capacitatea sa de a reda esența iubirii tinerilor și pentru frumusețea expresiei artistice, care îmbină simplitatea cu profunzimea emoțională.